sâmbătă, 23 ianuarie 2010

OSTEOPOROZA

Osteoporoza

Osteoporoza este o boala sistemica a scheletului, ce duce la fragilitate osoasa, cu mare risc de producere a fracturilor, chiar in conditiile unor accidente nesemnificative.
De ce devin fragile oasele la bolnavii de osteoporoza?
Boala este o consecinta a reducerii cantitative a masei osoase, ce duce la modificarea arhitecturii oaselor, acestea devenind din ce in ce mai subtiri, cu interiorul moale si poros, de unde si numele bolii.
Aceasta stare patologica se caracterizeaza deci printr-o cantitate atat de scazuta de material osos, incat fractura se produce chiar si atunci cand osul este supus la o forta minima, de exemplu o alunecare in casa ori pe gheata, cele mai grave fiind fracturile de bazin, de coloana vertebrala ori col femural (sold).
Pe toata durata vietii se desfasoara un proces continuu, imperceptibil, de remodelaj osos, la care iau parte doua tipuri de celule: unele care distrug si altele care depun material osos.
In remodelarea unui os, femeia pierde 50% din partea spongioasa si 35% din cea corticala, in timp ce barbatul pierde 35%, respectiv 19%.
Aceasta rarefiere incepe dupa 35-40 de ani, accentuandu-se la menopauza, pe o perioada de 10 ani, cand pierderea este de 1-2%, fata de doar 0,3% in rest.
Dramatica de-a dreptul este reducerea masei osoase in cazul inlaturarii ovarelor, cand se pierde 12% material osos in primii doi ani de la operatie.
Osteoporoza poate afecta insa si femeile mai tinere, varstnicii si adultii carora le creeaza un mare risc de fracturi, cu grad mai ridicat de dificultate in vindecare. Se poate spune ca osteoporoza este o boala ce rezulta din tulburarea mecanismului de remodelare a osului, cand se resoarbe mai multa substanta osoasa si se depune in loc mai putina.

Factorii ce produc boala

Motivele aparitiei osteoporozei nu sunt pe deplin cunoscute si nu exista un acord asupra lor. In mare, ea este rezultatul urmatoarelor cauze: modificari in starea de sanatate legate de inlaturarea ovarelor si deci instalarea unei menopauze chirurgicale timpurii, menopauza prematura, absenta menstruatiilor (amenoree), cresterea secretiei glandei tiroide, boli cronice ale rinichilor, diabet zaharat, afectiuni cronice ale intestinelor, suferinte psihice grave cu abolirea poftei de mancare, alcoolism avansat, poliartrita reumatoida, imobilizare indelungata la pat.
Alte cauze ce pot fi mentionate: aport scazut de calciu, anemii cronice, sechele dupa operatii pe stomac si intestine, abuz de cafea, tratamente indelungate cu cortizon, diuretice, antiacide ori extracte de tiroida, absenta expunerii la soare, deci scaderea vitaminei D, inaltime sub 1,60 m.
Factorii ereditari incriminati in osteoporoza se refera la sexul feminin, mult mai expus la aceasta maladie (mai ales in primii ani dupa instalarea menopauzei), in special in cazul femeilor cu silueta zvelta si pielea de culoare alba.

Cand poate afirma o persoana ca sufera de osteoporoza?

In general, prezenta acestei boli nu poate fi detectata decat in momentul cand survine o fractura, iar inainte de aplicarea tratamentului ortopedic se face un examen radiologic, acesta fiind esential in stabilirea diagnosticului.
Foarte rar, simptomele bolii sunt observate la ambele sexe, dar mai mult la femei aflate la o varsta inaintata, prin dureri severe si prin scaderea in inaltime a persoanei respective din cauza tasarii vertebrelor.
Este esential ca persoanele trecute de 50 de ani si care stiu ca prezinta un risc de osteoporoza sa consulte medicul.
Osteoporoza este o problema de "granita" intre reumatologie, endocrinologie, ginecologie, medicina generala, geriatrie, ortopedie si necesita un examen obligatoriu radiologic si de laborator.

Ce trebuie intreprins pentru prevenirea si tratarea acestei maladii?

Osteoporoza nu este un reumatism in adevaratul sens medical al cuvantului, dar la fel ca si pentru acest grup de boli, inainte de a incepe un tratament cu medicamente antireumatice, trebuie pusa intrebarea:
Cum stati cu stomacul si cu intestinele?
Motivatia intrebarii, foarte importanta pentru bolnav, consta in faptul ca medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene de sinteza - deci necortizonice - folosite fara discernamant si in osteoporoza, produc leziuni hemoragice digestive, chiar administrate injectabil sau sub forma de supozitoare.
Cercetatori competenti afirma ca aceste medicamente pot ele insele sa perpetueze o boala inflamatorie reumatismala, prin microleziuni intestinale, leziuni ce pot sta si la originea multor afectiuni cronice degenerative.

Dieta - mijloc natural de intarire a oaselor

Exista parerea ca prin alimentatia cu cruditati si post poate fi, daca nu vindecata, cel putin semnificativ ameliorata orice boala, inclusiv osteoporoza, deoarece modul gresit de alimentatie reprezinta cauza principala a degenerarii oaselor (a incheieturilor si nu numai a lor).
Moderatia ar trebui sa devina "regula de aur" a regimului alimentar.
Persoanele cu exces ponderal trebuie sa stie ca celulele grase din corp elibereaza hormoni cu rol de diminuare a calciului din oase.
De asemenea, nici articulatiile nu pot rezista mult timp la plusul de kilograme. In consecinta, aceste persoane trebuie sa reduca din ratia zilnica de calorii dar - atentie! - sa creasca in acelasi timp aportul cotidian de apa.
Orice cura de slabire care nu tine cont de aceasta recomandare aduce in mod sigur consecinte grave. Intrucat osteoporoza este o boala produsa in mod cert prin demineralizare (calciu, fosfor, magneziu, fier, mangan etc.) sau prin carenta de vitamina D, este absolut necesar ca alimentele consumate sa asigure aceste elemente ce intra in alcatuirea oaselor (calciul se gaseste in lapte si derivatele sale, carne, peste, paine, spanac, fructe, nuci cat mai proaspete).
O remarca: excesul de proteine duce si el la osteoporoza, chiar la tineri, si invers, consumul sporit de vegetale are efect protector.
Lipsa enzimelor din hrana, prin orice prelucrare termica a alimentelor, duce la deprecierea mineralelor, favorizand aparitia bolilor oaselor.
Toate acestea ar putea explica constatarea ca peste 3/4 din populatie are continutul de calciu din organism mai mult sau mai putin scazut. (Atentie!
Laptele contine mai mult calciu decat alte produse alimentare, iar drojdia de bere - mai multe enzime decat iaurtul).

Starea oaselor. Vitamina D si expunerea la soare

Rolul acestei vitamine in dezvoltarea si remodelarea oaselor este cunoscut de mult timp.
Calciul nu poate fi folosit in organism daca aceasta vitamina lipseste sau se afla intr-o forma inactiva. Peste 80% din bolnavii de toate cauzele internati intr-un spital au deficit de vitamina D.
Principalele cauze ce conduc la acest deficit (nu numai in osteoporoza) sunt: aport scazut de alimente bogate in vitamina D (ficat, peste, oua - un ou aduce 70 de unitati, lapte - 250 ml lapte aduc un aport de 100 unitati), o insuficienta expunere la soare (doar expunerea mainilor si a fetei - aproximativ 600 cm2 de piele, pe o durata de 10 minute, asigura necesarul vitaminic pentru cateva zile), unele tratamente anti-convulsive, boli de rinichi, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, lipsa soarelui in sezonul de iarna, hormonul glandei paratiroide crescut, scaderea calciului in sange.
La batrani, expunerea redusa la soare si hrana saraca in vitamina D sunt factori majori ai deficitului acestei vitamine.
De mare importanta practica poate fi o observatie comunicata de curand, si anume ca deficitul de vitamina D poate sa produca un sindrom dureros.
Iata de ce se recomanda ca in prezenta unei dureri, inainte de a lua antinevralgice, sa se evalueze starea la zi a vitaminei D in organism, evitand astfel medicamentele ce pot altera si mai mult metabolismul acestei vitamine.

Apa si osteoporoza

Cunoscand ca toate oasele au mici orificii prin care penetreaza vase de sange, apare foarte logic ca in cazul tratamentului osteoporozei sa se asigure un aport sporit de apa pentru pastrarea unui sange cat mai putin vascos, cat mai fluid.
Seara, se recomanda administrarea unei mici cantitati de apa cu o tableta de calciu, in scopul de a compensa scurgerea de calciu prin urina, ce are loc in a doua jumatate a noptii.
Este important de stiut ca medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene de sinteza (Diclofenac, Indometacin, Voltaren s.a.) impiedica resorbtia de calciu din intestin la femeia aflata dupa menopauza.
Exercitiile fizice fac parte si ele din tratamentul osteoporozei.
Cei ce duc o viata sedentara ori sunt imobilizati la pat sunt mai des atinsi de aceasta boala, chiar si miscarile pasive fiind utile.
Elementele ce pot proteja impotriva osteoporozei sunt mici cantitati de calciu si vitamina D.
Ambele pot fi asigurate prin alimente corespunzatoare, prin expunerea corecta la actiunea razelor solare, renuntarea la fumat, exercitii fizice cu accent pentru indreptarea unor pozitii vicioase, alimentatie variata si echilibrata.
Terapia cu fluor nu s-a impus, deoarece nu a convins si, pe deasupra, dozele de peste 50 mg (necesarul considerat eficient fiind 150 mg) produc deseori dureri greu de suportat.
Manganul trebuie asigurat printr-o alimentatie cat mai variata si mai putin prin tablete.
Tratamentul substitutiv hormonal al menopauzei (am aratat ca ea este evident implicata in osteoporoza) este util, dar numai cu o atenta cantarire a raportului beneficiu/risc, data fiind incidenta crescuta a tumorilor de uter, san sau ovare, la asemenea tratament.
Durerile, daca sunt prezente, recomand sa fie combatute mai putin cu medicamente si mai mult cu mijloace naturale, deoarece toate tratamentele cu preparate antireumatice sunt frecvent urmate de efecte nedorite.
Se poate apela la bai "neutre" practicate la o temperatura de 36oC (care nu modifica temperatura interna a corpului), timp de 30-40 minute, in pozitie sezanda, iar pe durata ei se pot face tentative "imaginative", adica sa va inchipuiti ca nu va mai doare nimic, ca tot corpul este mai usor, ca totul este bine.
Se poate apela la presopunctura si acupunctura, la homeopatie, bioenergie etc., dar repet: cat mai putine medicamente.
Proteinele morfogene reprezinta marea speranta de vindecare viitoare a osteoporozei si nu numai, ele permitand vindecarea in cateva zile a fracturilor.
De asemenea, fac sa creasca dinti in locul celor extrasi, iar unii cercetatori avanseaza parerea ca in 10-15 ani nu va mai fi nevoie ca o echipa de 10-15 chirurgi sa aplice timp de 15 ore o grefa de brat in locul unuia amputat accidental, deoarece folosind aceste proteine morfogene, segmentul amputat va creste din nou.
EXISTA DUMNEZEU IN TOATE!

O boala care iubeste femeile

Desi nu figureaza printre primele cauze de deces, osteoporoza este o afectiune de temut, deoarece ea poate actiona ani de zile, fara a putea fi detectata.
Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ea se numara printre bolile majore ale epocii moderne, tributara unui anumit stil de viata, dar si prelungirii duratei de viata.
In mod obisnuit, femeile sint victimele obisnuite ale osteoporozei, datorita pierderilor osoase in urma menopauzei, pierderi induse de deficitul estrogenic.
Circa 40-50 la suta din femeile de peste 50 de ani prezinta conditiile necesare ale unor fracturi de natura osteoporozica.
Barbatii, in schimb, sint mai putin atinsi, ei dezvoltind osteoporoza la virste mai inaintate.

Ce este osteoporoza si care sint factorii de risc

Osteoporoza este o boala caracterizata prin reducerea masei osoase si deteriorari ale tesutului osos. Acest lucru mareste fragilitatea oaselor si creste riscul fracturilor, care se produc spontan sau in urma unor traumatisme minime.
Osteoporoza este insa o boala ale carei consecinte sint foarte grave, in circa 60 la suta din cazuri ea fiind cauza unor handicapuri severe sau chiar a unor decese (fractura de sold este fatala in 30 la suta din cazuri). In afara de aceasta, recuperarea este incompleta, iar in 30 la suta din cazuri este nevoie de ingrijiri costisitoare pe termen lung.

Risc maxim la europene si asiatice minione

Ea nu este insa o fatalitate, daca este prevenita din timp.
Riscul maxim de boala se intilneste la femeile albe si asiatice care sint minione sau la cele cu istoric familial pozitiv.
Printre factorii de risc se numara deficitul estrogenic, menopauza, reducerea exercitiilor fizice, bolile endocrine, fumatul, alcoolul, cafeaua, afectiunile digestive, respiratorii si ginecologice.

Diagnostic si semne clinice

Osteoporoza comuna este clasic impartita in: osteoporoza de tip I, care se manifesta prin dureri, iar radiologic prin tasari vertebrale, si osteoporoza de tip II, care este osteoporoza fiziologica a senescentei, ce se exprima prin imbatrinirea normala a scheletului si se intilneste la toti subiectii virstnici.
Cea de tip I afecteaza femeile aflate la 15-20 de ani dupa menopauza, iar cea de tip II se intilneste la ambele sexe, insa dupa virsta de 70 de ani.
Semnele clinice sint: dureri de tip mecanic, calmate de repaus, cele vertebrale (tasari) sau date de fracturi (antebrat, col femural).
Alte semne sint: deformarea rahisului (cifoza accentuata, hiperlordoza lombara) si limitarea mobilitatii segmentului interesat.
Radiologic, se constata cresterea difuza a transparentei osoase, tasari vertebrale.
Diagnosticul se pune pe seama prezentei simptomelor clinice (dureri osoase locale sau generalizate) si prin metode cum ar fi radiografia simpla, metode imagistice complexe, tomografia computerizata cantitativa.
Pina la diagnosticul propriu-zis, prin testele de screening se urmareste insa depistarea precoce a pacientilor cu risc osteoporotic.

E bine sa ne tratam de mici

Dat fiind faptul ca preventia ramine extrem de importanta in osteoporoza, cele mai cunoscute modalitati de profilaxie sint: identificarea adolescentilor cu risc pentru aceasta boala, inceprea profilaxiei inca din perioada prepubertara (in jurul virstei de 10 ani), care sa dureze pina pe la virsta de 20 de ani, si tratament ulterior.
Acesta consta in repaus, administrarea de estrogeni, calciu, vitamina D, fosfor in cure discontinui, dar repetate, calcitonona, biofosfati (totul se va face sub supraveghere medicala, in functie de caracteristicile bolii), kinesiterapie (masaj, mobilizare usoara).
Preventia ramine insa de importanta covirsitoare, dat fiind faptul ca nu exista efectiv nici o metoda de restabilire a calitatii osului atins de osteoporoza.
Tratamentul profilactic al osteoporozei incepe din copilarie si consta intr-o dieta bogata in calciu si exercitii fizice complexe si nu se incheie practic niciodata.

Boala poate trece neobservata pina pe la 60-65 de ani

Majoritatea oamenilor nu-si dau seama ca ceva nu este in regula cu ei decit atunci cind se rupe ceva.
Tesutul osos este un tesut viu, fiind rezultatul unui echilibru, in care are loc si depunere de os, dar si pierdere de os.
Cind acest echilibru este intrerupt si masa osoasa se diminueaza, apare osteoporoza: dupa virsta de 35 de ani, pierderea de os depaseste depunerea, oasele devin din ce in ce mai fragile, structura lor asemanindu-se cu cea a unui burete cu multe gauri.
Osul devine deci poros, iar la cel mai mic soc se poate rupe.
Boala poate trece neobservata pina pe la 60-65 de ani, dar ea isi anunta prezenta prin pierderea de inaltime, tasari ale vertebrelor sau fracturi.
Daca doriti sa preveniti sau sa opriti evolutia osteoporozei, trebuie sa va mentineti forma fizica si sa va alimentati cit mai corect.

Aportul de calciu si activitatea fizica

Aportul de calciu este foarte important pentru prevenirea si stoparea osteoporozei, mai ales ca osul pierdut nu mai poate fi recuperat, oricit ar creste cantitatea de calciu ingerata.
Pentru adulti se recomanda un aport de circa 1.000 mg calciu/zi, iar pentru femeile aflate in postmenopauza si barbatii trecuti de 65 de ani, acesta va fi de 1.500 mg/ zi.
Laptele pasteurizat, degresat sau fiert este o foarte buna sursa de calciu, la fel cerealele integrale, soia, sardinele, semintele de floarea-soarelui, alunele, nucile, fasolea uscata, legumele de culoare verde.
Daca dieta este saraca in calciu, se pot folosi suplimente.
Administrarea zilnica a unei combinatii de calciu, magneziu, vitamina D si bor poate preveni osteoporoza.
Exista de asemenea o relatie pozitiva intre aporturile alimentare in zinc, magneziu, potasiu, fibre si vitamina D si masa osoasa.
Micronutrimentii prezenti in fructe si legume au un efect benefic asupra calitatii oaselor.
Studiile au aratat ca femeile care in copilarie au consumat multe fructe (1-4 ori pe zi) au densitatea osoasa mai buna la nivelul colului femural decit celelalte.
Practicarea exercitiilor fizice in mod regulat, mersul pe jos ajuta la mentinerea densitatii osoase, intarind in acelasi timp muschii, ceea ce previne riscul caderilor.
Joggingul, gimnastica aerobica solicita coloana vertebrala si de aceea nu sint indicate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu